Bun venit in Sura Mica

Mediul social

Invatamant

Primele date referitoare la existenta unei scoli pe teritoriul comunei Sura Mica, dateaza din anul 1722. Este vorba despre o scoala saseasca, cu predare in limba germana, condusa de un dascal numit “Schul Meister”, care nu avea studii pedagogice, ci doar 2-3 ani de liceu.

Acesta preda copiilor, care erau numai baieti, cunostinte referitoare in principal la religie si muzica bisericeasca si era platit de catre localnici cu diverse produse, in special alimentare. Lectiile se tineau in casa dascalului.

Din cauza numarului mic de locuitori români pâna la inceputul secolului XX acestia nu si-au putut permite o scoala proprie, iar cursurile se faceau in casa profesorului, inceputul invatamântului in limba româna se poate gasi in 1904, odata cu infiintarea parohiei românesti.

Prima atestare a unei scoli in limba româna dateaza din anul 1902. Primul dascal din aceasta localitate a fost Toma Stanila, care a fost si cântaret la biserica. El a fost urmat de Ioan Danila, zis “dascalul”. Toti acesti invatatori au tinut lectiile scolare in diferite cladiri, in special in propiile lor case.

In prezent, scoala cu clasele I-VIII din Sura Mica functioneaza in patru corpuri de cladire moderna:

  • cladirea ciclului gimnazial, in care invata 120 de elevi, atât din Sura Mica, cât si din localitatea Rusciori. Aceasta cladire adaposteste de asemenea Directiunea si Secretariatul.
  • cladirea ciclului primar, in care invata 79 de elevi in cele patru clase primare
  • cladirea in care isi desfasoara acti­vitatea Scoala cu clasele I-IV din Rusciori, este sectie a unitatii de invatamânt din Sura Mica. Aici invata 63 de elevi in clasele I-IV si 24 de copii frecventeaza gradinita Rusciori
  • cladirea gradinitei din Sura Mica are 44 de copii care frecventeaza programul de cursuri

Activitatile scolii sunt coordonate de doamna director Elisabeta Raulea, care, impreuna cu echipa didactica asigura o buna educatie celor 330 de copii care frecventeaza cursurile acestei scoli. Aceasta echipa este formata din: Elisabeta Raulea, director (dis -ciplina matematica); Elena Cotfas (educatie fizica); Florin Stoia (religie); Gabriela Vulc (limba germana); Ioan Bratu (istorie); Meletina Flitar (matematica); Monica Marmeliuc (informatica); Monica Rau (desen); Sorin Fotea (fizica si chimie); Nicoleta Faghi (limba engleza); Stela Muresan (limba româna); Vasile Turcu (geografie), Angela Tarta (invatatoare); Valeria David (institutoare); Ioan Raulea (invatator); Sorina Popescu (invatatoare); Gica Tiglar (invatator); Anca Titiriga (institutoare); Camelia Balint (institutoare); Ileana Manea (educatoare); Maria Voicu (educatoare); Mariana Savin (educatoare).

Alaturi de disciplinele obligatorii, Scoala din Sura Mica s-a orientat spre discipline optionale si activitati extrascolare care sa valorifice creativitatea si inclinatiile elevilor. Astfel, in oferta educativa a scolii se regasesc ca discipline optionale limba germana, incepând cu clasa I, informatica, pictura pe sticla si mai nou, literatura pentru copii, dezvaluita prin desene animate (vizionare). incepând cu anul 2003 scoala din Sura Mica este implicata intr-un proiect scolar Comenius I, in cadrul caruia, alaturi de scoli din Franta, Slovenia si Bulgaria a fost editat primul numar al revistei in limba engleza, intitulata Kids Alliance, urmând ca proiectul sa se desfasoare pâna in anul 2006. Acest proiect asigura o dimensiune europeana a educatiei, dând posibilitatea elevilor sa comunice cu elevi din alte tari, sa descopere si sa cunoasca alte culturi. In viitor, scoala din Sura Mica isi propune sa isi continue drumul ascendent pe care s-a inscris, incercând sa depaseasca barierele clasice ale institutiei in care se predau si se verifica cunostinte, facându-si un scop din dezvoltarea de personalitati armonioase, astfel incât elevii sa poata aplica in situatii diverse, cunostintele si competentele dobândite, spre a coopera cu ceilalti, in spiritul toleranteifata de diversitatea naturii umane, al respectului reciproc, al solidaritatii si al acceptarii regulilor competitii sociale corecte.

Procesul educational se desfasoara in spatii prin intermediul a doua gradinite, a doua scoli primare( Sura Mica si Rusciori) si a unei scoli gimnziale. Functioneaza aici 22 de cadre profesorale calificate, 257 elevi fiind educati in clasele I-VIII si 68 in nivelul prescolar. Cursurile elevilor se desfasoara in sali de clasa modernizate, cabinete si laboratoare specializate pentru diferite domenii sau discipline.

Cabinetul de informatica, bine utilat cu echipament si acesorii modeme, contribuie la eforturile pentru asimilarea si implementarea limbajului informatic in rândul elevilor, invatamântul de buna calitate pemiite tineretului localitatii inscrierea la studii liceale si apoi universitare in cadrul Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu. Activitatea educationala sta la baza formarii profesionale a celor care lucreaza in administratia comunei sau in intreprinderile din Sura Mica.

Galerie Foto – Unitati de invatamant Comuna Sura Mica

Cadrul Medical

Dispensarul Medical din localitate asigura serviciile medicale, vaccinarile, controalele de rutina, medicina de familie si urgentele pentru locuitorii intregii comune.

Serviciile asistenta medicala sunt asigurate de Dispensarul Medical prin intermediul a doi medici de familie Dr. Ciolan Ana, Dr. Bucurenciu Silvia au peste 2000 de pacienti, fiind ajutate de doua asistente medicale.

Tot aici functioneaza si un cabinet stomatologic coordonat de Dr. Mate Elisabeta si o farmacie condusa de farmacista Marculescu Luminita  

Politia locala

Politia din Sura Mica asigura ordinea publica din comunitate si efectueaza servicii de control, a infractionalitatii si violentei cu seriozitate si profesionalism, personalul Serviciul de Politie se afla permanent in slujba comunitatii. Ca urmare a actiunilor intreprinse cu succes in anul 2004 nu s-au iregistrat fapte cu consecinte grave.

Postul de Politie din localitate dispune de 3 angajati:
Mircea Bagu – agent sef,
Adrian Basaraba – agent principal,
Tiberius Marian Mitrana – agent

   

Activitatea Culturala

Judetul Sibiu se inscrie cu o activitate bogata si o puternica personalitate in rândul acelor centre de cultura si civilizatie, prin zestrea sa de traditie, prin bogatia deosebita a obiceiurilor si datinilor. Zona cu o vechime culturala deseori subliniata in literatura de specialitate, cu locuitori peste care au trecut tailenii de civilizatie, Sibiul pastreaza nealterate traditii stravechi.

Obiceiurile le­gate de momentele importante ale vietii, ingemaneaza cele mai autentice elemente ale creatiei folclorice si etnografice. Un anumit rafinament s-a facut simtit in manifestarile etnografice, arhitectura, costumul, tesaturile sau cusaturile specifice, dansuri, obiceiuri, cântece.

Interesul masiv pe care intelectualitatea l-a aratat fata de arta populara inca din epoca de renastere nationala de la 1848 a contribuit simtitor la cunoasterea si punerea in valoare a bunurilor artistice ale culturii populare din zona. In perioada deceniilor socialiste, centrul de greutate al activitatilor cultural-sportive au devenit unitatile economice si de invatamânt care au constituit o serie de formatii de masa. Pentru scopuri culturale s-au folosit ansamblurile de muzica si dans care activau in salile Caminului Cultural.

Conditiile geografice si factorii istorici au determinat desfasurarea in principalele zone folclorice ale judetului, a unei vieti economico-sociale care s-a imprimat in felul de viata al locuitorilor, in infatisarea satelor, a portului, in structura obiceiurilor, a limbii si a ritor aspecte ale culturii populare. Astfel, peste zonele geografice se suprapun de obicei si zonele etnografico-folclorice care insa se impart in microzone ce grupeaza sate de-a lungul unei vai ori in jurul unui centru industrial sau comercial. Zona Ocna -Miercurea, care se intinde de la nord-vest de Sibiu, cuprinde un grup de sate din fosta plasa Ocna. intre care si Sura Mica,das dar si cele din Zona Amnas – Apold. Din punct de vedere folcloric, aceasta zona este interesanta prin caracterul arhaic al unor obiceiuri si datini care s-au pastrat in Topârcea. Sura Mica, Alamor. Armeni, Pauca, Brosteni etc. Unele capitole ale folclorului – cele agricole – si ale artei populare, costumele populare, sunt bogate in prezenta unor componente stravechi. Zona mai prezinta interes si prin existenta in localitatea Sura Mica a unei consistente populatii germane, pastratoare multa vreme a unor vechi si interesante forme de cultura populara. Portul, atât cel românesc cât si cel german, o fericita imbinare a sobrietatii si elegantei, in alternanta de alb si negru, cu o putere de extindere in spatiul românesc uimitoare, reprezinta cartea de vizita al zonei.

Localitatea Sura Mica a avut de-a lungul timpului o formatie de dans popular german apreciata la manifestarile Cântarii României sau in strainatate.

VIATA MUZICALA

Exista multe puncte de reper care ne lasa cu convingerea ca, deja incepând din secolul al XV-lea, comunitatile sasesti au fost orientate catre tendinte cultural-muzicale. Asemanator cu celelalte localitati sasesti, si in Sura Mica un eveniment religios sau ocazionat de diverse alte sarbatori nu putea fi organizat fara muzica. Din viata muzicala a localitatii faceau parte cantorii, organistii, invatatorii, clericii si adjuvantii (“Adjuvant” -termen utilizat probabil pe la mijlocul secolului XVI – este denumirea pentru un ajutor muzical, vocal in prima faza, mai târziu si in muzica instrumentala bisericeasca.)

Incepând cu secolul al XIX -lea, in comunitatile rurale si orasele sasesti au luat opfiinta, in multe scoli, orchestre de suflatori, care in unele locuri au rezistat drept traditie neintrerupta pâna la inceputul anilor 90. Prima mentiune despre o orchestra de suflatori in Sura Mica dateaza din anul 1842. Pe durata celui de-al Doilea Razboi Mondial si in imediata perioada postbelica, in Sura Mica nu au mai existat muzicanti aproape deloc. Cu toate acestea, viata muzicala a renascut odata cu revenirea deportatilor din al doilea Razboi Mondial. Vechea orchestra a inceput sa se formeze din nou. Aceasta a devenit cu timpul cunoscuta si iubita nu numai aici. dar si in intreaga zona. participând la concursuri judetene si facând parte din organizatii muzicale diverse. Pe linia acelorasi preocupari. in anul 1955 a luat fiinta prima trupa de dans. intre anii 1958 si 1970 au urmat alte patru trupe de dans.

TEATRUL

Reprezentatiile teatrale au jucat de-a lungul timpului un rol hotarâtor in viata culturala a comunitatilor. Reprezentari de factura mai mica trebuie sa fi avut loc timpuriu, in evul mediu. In secolele XVII si XIX viata culturala s-a concentrat asupra reprezentarilor publice si in afara bisericii si scolii. Secolul XX a adus o revigorare a vietii teatrale care se derula la nivel de vecinatate si de comunitate. Daca se dovedea succesul piesei de teatru, urmau reprezentari in satele invecinate si chiar in capitalele de judet. Aceste turnee erau completate in majoritatea cazurilor si cu un program de dans dupa reprezentatie. Aceasta reprezenta un mod de interactiune culturala, ideologica si de cunoastere intre locuitorii comunitatilor in cauza.

DANSUL POPULAR

Dansul a reprezentat pentru locuitorii Sura Mica – si nu numai – exprimarea poftei de viata, a bunei dispozitii, fiind apreciat de catre multi admiratori si practicanti. In afara dansurilor cunoscute cum ar fi valsul si polca, reprezentatiile contineau si vechi dansuri populare. Fanfara dadea tonul de inceput dupa care toata lumea incepea sa danseze.

Cele mai bune rezultate inregistrate de catre trupele de dans din Sura Mica au fost realizate sub supravegherea profesoarei Maria Weber, reusind sa câstige faze judetene si nationale si numarându-se printre premiatele permanente.

Drept recunoastere a meritelor trupei locale, aceasta a primit aprobarea de a se prezenta si in afara granitelor tarii, cum ar fi Austria. Dupa acest punct culminant a urmat o decadere cauzata in special de emigrarea in special catre Germania.

Dupa anul 1990 a luat fiinta in Heidenheim o noua trupa de dans fondata de tinerii localitatilor transilvanene care au dorit promovarea dansului popular in noua lor patrie.

Comments are closed.